Ediția a IV-a, 2026

Morfodinamica literaturii române

Sibiu, 4-5 mai 2026

Colocviul „Literatura română ca literatură mondială” urmărește discutarea fenomenelor literare și culturale românești din perspectiva metodologiilor recente, bazate mai ales pe relațiile centru-periferie și interperiferice care au determinat conceptualizarea și formarea culturii autohtone în ultimele secole, din perioada modernă și până astăzi. Pornind de la teoria sistemelor mondiale (world-system analysis) a lui Immanuel Wallerstein, care a consacrat în anii ’70 modelul tripartit centru-periferie-semiperiferie, până la lucrarea deja celebră a Warwick Research Collective, Combined and Uneven Development (2015), a devenit din ce în ce mai vizibilă în studiile culturale și literare conexiunea dintre capitalismul global, inegalitățile structurale pe care le favorizează și evoluția culturilor periferice și minore.

Anul acesta tema colocviului este dată de distant reading și dinamica formelor literare. Volumul Distant Reading (2013) al lui Franco Moretti a propus o schimbare radicală de perspectivă în studiile literare: în locul lecturii apropiate a câtorva texte canonice, el sugerează analiza literaturii ca sistem global de forme, genuri și circulații, investigat prin ceea ce numește „distant reading”. Literatura mondială apare astfel ca un sistem literar stratificat, organizat prin relații între centre și periferii, în care formele literare se răspândesc de regulă din centrele culturale către periferii și sunt apoi transformate local prin formula celebră a lui Moretti: „formă străină + material local”. În această perspectivă, istoria literară nu mai este doar o succesiune de capodopere, ci o evoluție a formelor comparabilă cu procesele din biologie: genurile apar, se ramifică, se transformă și dispar într-un spațiu literar global. De aici și importanța geografiei literare, care tratează spațiul – național, continental sau mondial – nu ca simplu decor al literaturii, ci ca factor activ în producerea și transformarea formelor. În eseuri precum „Conjectures on World Literature”, „Evolution, World-Systems, Weltliteratur” sau „Planet Hollywood”, Moretti arată că analiza literaturii trebuie să combine modele din teoria sistemelor, economia culturii și evoluționismul formal, pentru a înțelege modul în care forme literare, genuri și modele narative circulă și se transformă în cadrul capitalismului cultural global. În acest context, metoda distant reading presupune utilizarea unor instrumente analitice vizuale și cantitative – grafice, hărți și arbori genealogici ai genurilor – care permit observarea literaturii la scară largă. Graficele pot evidenția ritmul de apariție și declin al unor genuri sau forme narative; hărțile pot arăta circulația spațială a formelor literare între centre și periferii culturale; iar arborii evolutivi pot reconstrui ramificațiile și transformările genurilor în timp, într-un mod comparabil cu filogenia din biologie. Aceste modele nu oferă doar descrieri empirice, ci permit și formularea unor ipoteze generale despre dinamica formelor literare: despre felul în care anumite forme devin dominante, cum se adaptează la contexte culturale diferite sau cum dispar atunci când condițiile sistemului literar global se schimbă. În același timp, colocviul nu limitează prezentările la folosirea datelor cantitative, ci încurajează și forme speculative de descriere a dinamicilor literare plecând de la cazuri particulare.

Evenimentul va beneficia de participarea teoreticianului Franco Moretti, care își va lansa cu această ocazie volumul Flamura neagră. Forma tragică și războiul civil (Sibiu: Editura ULBS, 2026).

Colocviul se adresează în primul rând studentelor și studenților de la facultățile de Litere din țară și din străinătate care studiază literatura română, dar ne interesează și lucrări din zona celorlalte specializări filologice sau a altor științe umaniste (filosofie, studii de teatru și film, antropologie, studii culturale ș.a.) și acceptăm, totodată, contribuții din sfera științelor sociale sau a celor exacte care tratează tema propusă (analize sociologice, interdisciplinare, data mining, NLP etc.).

Se pot înscrie la colocviu studente și studenți din ciclurile de licență și masterat, indiferent de specializare. Fiecare participant va avea la dispoziție câte 20 de minute pentru prezentarea lucrării, iar la fiecare secțiune membrii juriului vor organiza sesiuni de feedback și de Q&A pentru discutarea lucrărilor. ULBS va asigura cazarea și masa participanților timp de 3 zile (3-6 mai).

Premiile colocviului vor consta în pachete de cărți (cele mai noi apariții din zona studiilor literare și a studiilor culturale și reviste de profil) și în publicarea lucrărilor selectate în reviste academice importante din țară, mai ales prin partenerul colocviului, revista Transilvania (indexată în bazele de date internaționale SCOPUS – Q1, EBSCO și ERIH PLUS).

1. Proza română în sistemul literar mondial între distant reading și close reading

• Poziția periferică și relația centru–periferie: literatura română în sistemul literar european și mondial; centrele literare (Franța, Anglia, ulterior SUA) și fascinația periferiei pentru ele; modernizarea romanului românesc ca difuzie a formelor occidentale
• Difuziunea formelor literare: apariția romanului românesc modern prin importul genurilor occidentale; modelul lui Moretti: „formă străină + material local”
• Evoluția genurilor în periferie: realismul european și transformarea lui în periferie; naturalismul, realismul socialist, postmodernismul ca valuri succesive ale formelor; variații locale ale romanului în cadrul sistemului mondial
• Geografia literară: relația rural – urban în romanul românesc; reprezentarea spațiului social și economic în contextul capitalismului global
• Circulația internațională: traducerea romanelor românești în sistemul literar mondial; poziția lor în ierarhiile canonului global
• Relații interperiferice: conexiuni literare între Europa de Est și alte periferii; dinamica periferie–periferie în sistemul literar mondial

2. Poezia română în sistemul literar mondial între distant reading și close reading

• Circulația curentelor literare: romantismul, modernismul și postmodernismul ca forme poetice care circulă în sistemul literar mondial; apariția lor în spațiul românesc prin difuzie din centrele literare europene și adaptarea lor locală
• Sincronizare și diferențiere: imitația formelor poetice dominante și transformarea lor în context local; relația dintre sincronizarea cu modelele centrale și producerea de variații periferice
• Problema traducerii: traducerea poeziei române în limbile centrale și circulația ei în sistemul literar mondial; poziția periferică a poeziei în ierarhiile literaturii globale
• Poezia și identitatea periferică: raportul dintre identitatea culturală și formele poetice importate; adaptarea temelor globale la contexte istorice și sociale locale
• Multilingvism și circulație: scriitori bilingvi sau migranți și rolul lor în circulația poeziei între periferii și centre; literatura scrisă în limbi centrale de autori proveniți din periferii
• Evoluția formelor poetice: apariția, transformarea și dispariția formelor poetice în sistemul literar mondial; variații locale ale formelor poetice globale

3. Teatru și film: circulația formelor culturale între distant reading și close reading

• Adaptări și circulație transmedială: ecranizări ale literaturii române și transformarea narațiunilor literare în film și teatru; circulația poveștilor între medii culturale diferite
• Film și sistem cultural global: analiza cinematografiei române în raport cu sistemul global al industriei culturale; influența modelelor dominante de producție culturală
• Strategii culturale ale periferiei: accesul producțiilor periferice la centrele culturale prin festivaluri și rețele internaționale; mecanismele recunoașterii globale
• Modele globale și adaptare locală: imitația formelor dominante din cinematografia internațională și transformarea lor în contexte locale
• Succesul internațional al filmului românesc: Noul Cinema Românesc ca exemplu de integrare periferică în sistemul cinematografic mondial; teme locale și circulație globală
• Teatrul și reprezentarea socială: teatrul românesc contemporan și reprezentarea conflictelor sociale într-un cadru comparabil cu alte culturi periferice

Propunerile de lucrări (numele autorilor, afilierea instituțională, titlul și un rezumat de c. 1500- 2.000 de semne) se vor trimite, fie individual, fie instituțional (prin intermediul coordonatorilor/însoțitorilor la colocviu), până în data de 9 aprilie 2026, pe adresele stefan.baghiu@ulbsibiu.ro și vlad.pojoga@ulbsibiu.ro, cu titlul mesajului „Colocviu LRLM 2026”.

Vă așteptăm cu drag la Sibiu!